Problema de la care pornește politica publică este insuficienta dezvoltare în România a serviciilor publice electronice, problemă care poate fi tradusă, mai concret, prin numărul mic de servicii publice electronice care depășesc nivelul 2 de sofisticare digitală puse la dispoziție de instituțiile și autoritățile publice din România.

Problema va fi tratată sub auspiciile următoarelor seturi de obiective:

Tip obiectivDenumire obiectiv
Obiectiv general Creșterea numărului și a calității serviciilor publice electronice din România.
Obiectiv specific 1 (OS1) Dezvoltarea serviciilor publice electronice aferente evenimentelor de viață care se adresează cetățenilor și mediului de afaceri până la finalul anului 2030 la gradul minim 4 de sofisticare digitală (după caz).
Obiectiv specific 2 (OS2) Întărirea capacității instituțiilor și autorităților publice de a funcționa în mediu digital avansat și de a furniza servicii publice electronice mature până la finalul anului 2030.
Obiectiv specific 3 (OS3) Consolidarea competențelor digitale generale ale angajaților administrației publice și creșterea nivelurilor de motivare și specializare a personalului IT din cadrul acesteia, continuu, după caz, până la finalul anului 2030.

Pentru a răspunde obiectivului general și obiectivelor specifice ale politicii publice, au fost definite măsuri specifice strategice și complementare care reprezintă decizii fundamentale care acționează în sinergie pentru a alcătui un program de schimbări eficace și sustenabile:

Nr.MăsurăStrategică (S) / Complementară (C)
1 Stabilirea și operaționalizarea punctului nodal (hub-ului) guvernamental de interoperabilitate la nivelul administrației publice. S
2 Crearea catalogului național al serviciilor publice și, coroborat, identificarea completă a registrelor de date necesare viitoarelor servicii publice electronice. S
3 Stabilirea și operaționalizarea managementului identității și accesului – platforma PSCID și cartea electronică de identitate. S
4 Introducerea pe scară largă a semnăturii electronice calificate pentru angajații relevanți ai administrației publice. S
5 Consolidarea P.C.U.e. C
6 Dezvoltarea Cloud-ului Guvernamental și, prin asociere, a cadrului național de oferire a serviciilor de tip PaaS și SaaS. C
7 Continuarea dezvoltării sistemelor informatice necesare pentru serviciile publice electronice asociate evenimentelor de viață tratate în SNADR 2020 și procedurilor administrative stabilite prin Regulamentul (UE) 2018/1724. S
8 Dezvoltarea sistemelor informatice critice precum și a altor sisteme informatice asociate unor domenii sau sectoare cheie de intervenție publică. S
9 Dezvoltarea unor proiecte non-sectoriale care să sprijine la nivel orizontal dezvoltarea e-guvernării (proiecte de big data, inteligență artificială, blockchain, high performance computing, quantum computing). C
10 Cuantificarea necesarului de specialiști IT la nivelul administrației publice și pregătirea unui plan național de dezvoltare a competențelor acestora. C
11 Crearea unui corp al specialiștilor în e-guvernare responsabili de transpunerea politicii publice în domeniul e-guvernării la nivelul instituțiilor și autorităților publice de care aparțin. S
12 Creșterea gradului de competențe digitale ale angajaților administrației publice prin implementarea proiectelor de dezvoltare a serviciilor publice electronice. C
13 Consolidarea/ajustarea prevederilor legislației cadru în domeniul e-guvernării. S
14 Consolidarea/ajustarea prevederilor în domeniul e-guvernării în legislația sectorială a serviciilor publice. C

În ceea ce privește opțiunile de soluționare a problemei identificate, au fost definite trei opțiuni, respectiv:
  • Prima opțiune de implementare presupune adoptarea și implementarea pachetului complet de măsuri prezentate în tabelul de mai sus;
  • Cea de-a doua opțiune vizează doar adoptarea și implementarea măsurilor considerate strategice pentru dezvoltarea domeniului e-guvernării în România;
  • Cea de-a treia opțiune reprezintă menținerea status quo-ului conform căruia serviciile publice electronice continuă să se dezvoltă ad hoc, fără să fie instituit setul de măsuri menționat anterior.
Politica publică în domeniul e-guvernării se va realiza prin respectarea primei opțiuni de implementare (opțiunea selectată) – implementarea pachetului complet de măsuri specifice strategice și complementare.

Politica publică abordează și impactul probabil al punerii în practică a măsurilor pe palierele: economic/mediu de afaceri, social, mediului înconjurător, bugetar/financiar, astfel:

Tip impactImpact identificat
Impactul macroeconomic și asupra mediului de afaceri
  • Creșterea productivității în administrația publică și în sectorul privat
  • Crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru investiții străine
  • Reducerea costurilor de funcționare a administrației publice și a mediului de afaceri
  • Creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor
  • Înființarea de noi companii
  • Dezvoltarea pieței financiare și a celei de comerț electronic
Impactul social
  • Creșterea gradului de alfabetizare digitală a populației
  • Creșterea încrederii și a gradului de satisfacție al populației față de modul de prestare a serviciilor publice
  • Creșterea gradului de incluziune socială
Impactul asupra mediului înconjurător
  • Reducerea necesarului de hârtie pentru derularea procedurilor administrative aferente serviciilor publice
  • Reducerea spațiilor de arhivare a dosarelor solicitărilor legate de serviciile publice
  • Raționalizarea consumului resurselor de energie electrică și termică
  • Reducerea amprentei de carbon a instalațiilor IT prin utilizarea echipamentelor de cloud guvernamental
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Impactul bugetar/financiar În etapa de pregătire a propunerii de politică publică, cu ajutorul grupului de lucru constituit de Autoritatea pentru Digitalizarea României, a fost estimat un buget de aproximativ 2,4 miliarde EUR pentru implementarea tuturor măsurilor și acțiunilor strategice prevăzute în vederea atingerii obiectivului general – Opțiunea 1.

În ceea ce privește estimarea implementării pachetului minim de măsuri pentru dezvoltarea e-guvernării, a fost estimate un buget de aproximativ aproximativ 2 miliarde EUR - Opțiunea 2.

Pentru estimarea acestui impact bugetar/financiar au fost folosite o serie de ipoteze de lucru și elemente de judecată profesională, detaliate în cadrul secțiunii 6.4 Impactul bugetar și financiar. Bugetul necesar implementării politicii publice va fi recalculat în detaliu odată cu procesul de pregătire a noilor programe operaționale pentru fondurile europene 2021-2027 și ține cont de regula ”n+2” conform căreia proiectele se vor putea implementa până la sfârșitul anului 2029.


Monitorizarea implementării politicii publice se va baza, în principal, pe elementele cuprinse în planul de măsuri și acțiunile strategice al acesteia (incluse în secțiunea 9.1 Planul de implementare a măsurilor și acțiunilor strategice cheie), în mod special pe lista indicatorilor astfel incluși. Indicatorii au fost definiți, în funcție de capacitatea de a anticipa la momentul adoptării politicii publice evoluția implementării, la nivel de pachet de măsuri asociate aceleiași cauze, la nivel de măsură sau acțiune strategică.

Suplimentar indicatorilor cuprinși în planul de acțiuni, vor fi folosiți și alți indicatori complementari care pot oferi o imagine generală asupra evoluției țării pe calea simplificării accesului la serviciile administrației publice, inclusiv în domeniul digitalizării acestora. Mai precis, se vor folosi indicatori cuprinși în indicele economiei și societății digitale (DESI), indicatori selectați din rapoartele anuale Doing Business pregătite de Comisia Europeană și un indicator suplimentar folosit de Comisia Europeană pentru monitorizarea/evaluarea utilizării fondurilor acordate Statelor Membre în domeniule e-guvernării.

IndicatorDefiniție
Indicatori DESI
5a1 Utilizatori ai soluțiilor de e-guvernare
% de utilizatori de internet care au nevoie să depună formulare
Persoanele care au transmis formulare completate către autorități publice, prin intermediul internetului, în ultimele 12 luni.
5a2 Formulare precompletate
Punctaj (0-100)
Volumul de date care sunt precompletate în formularele online aferente serviciilor publice.
5a3 Servicii realizate integral online
Punctaj (0-100)
Ponderea etapelor administrative aferente evenimentelor de viață majore (nașterea unui copil, o nouă locuință, etc.) care pot fi realizate online.
5a4 Servicii publice digitale pentru întreprinderi
Punctaj (0-100) - inclusiv la nivel național și transfrontalie
Indicatorul reflectă în linii mari ponderea serviciilor publice necesare pentru inițierea unei afaceri și pentru desfășurarea operațiunilor regulate de afaceri care sunt disponibile online atât pentru utilizatori naționali, cât și pentru utilizatorii străini. Serviciile furnizate prin intermediul unui portal primesc un scor mai mare, serviciile care vizează numai furnizarea de informații (dar trebuie completate offline) primesc un punctaj mai limitat.
5a5 Date deschise (open data)
% din punctajul maxim
Acest indicator evaluează măsura în care țările au o politică vizând datele deschise în vigoare (inclusiv transpunerea Directivei PSI revizuite), impactul politic, social și economic estimat al datelor deschise și caracteristicile (funcționalități, disponibilitatea datelor și utilizarea) portalului național de date.
Indicatori Doing Business 2020
Începerea unei afaceri Indicatorul măsoară numărul de proceduri, timpul, costul și cerințele de capital minim vărsat necesare în vederea înființării unei societăți cu răspundere limitată.
Obținerea autorizațiilor de construire Indicatorul măsoară numărul de proceduri, timpul și costurile necesare pentru îndeplinirea tuturor formalităților aferente construirii unui depozit. În plus, indicatorul vizează și indicele de control al calității clădirii, evaluând mecanismele de control a calității și siguranței în sistemul de autorizare a construcțiilor.
Înregistrarea proprietății Indicatorul vizează numărul de proceduri, timpul și costurile necesare pentru transferul unei proprietăți, dar și calitatea sistemului de administrare a terenurilor.
Plata taxelor Indicatorul înregistrează plățile, timpul, impozitul total și cota de contribuție pentru o firmă care trebuie să respecte toate reglementările fiscale, precum și procesele de post depunere a declarațiilor.
Soluționarea insolvenței Indicatorul măsoară timpul, costul, rezultatul și rata de recuperare pentru o insolvență comercială și fiabilitatea cadrului legal pentru insolvență.
Indicator fonduri europene
Numărul utilizatorilor serviciilor, produselor și proceselor digitale publice noi și modernizate Indicatorul măsoară numărul anual de utilizatori ai serviciilor publice digitale, a produselor și proceselor digitale recent dezvoltate sau actualizate semnificativ.
Actualizările semnificative acoperă doar funcționalități noi.
Prin utilizatori se înțelege atât clienții (i.e. populație) serviciilor și produselor publice recent dezvoltate sau modernizate, cât și personalul instituției publice care folosește procesele digitale recent dezvoltate sau modernizate semnificativ.
Aceeași persoană care utilizează un serviciu digital de mai multe ori pe parcursul unui an se contabilizează o singură dată.
În ceea ce privește evaluarea politicii publice, se vor realiza execiții la fiecare doi ani de evaluare intermediară.

Consultare publică

În perioada 12.10.2020 - 22.10.2020 propunerea de politică publică în domeniu e-guvernării a fost supusă procesului de dezbatere publică. Propunerile și observațiile primite, precum și statusul lor sunt consemnate în Registrul pentru consemnarea și analizarea propunerilor, opiniilor sau recomandărilor primite.

Logica de intervenție a politicii publice în domeniul e-guvernării

             
PROBLEMA Insuficienta dezvoltare a serviciilor publice electronice - numărul mic de servicii publice electronice care depășesc nivelul 2 de sofisticare digitală puse la dispoziție de instituțiile și autoritățile publice din România
CAUZELE PROBLEMEI Cauza 1: Lipsa unei arhitecturi IT, eficiente și eficace, de management general al serviciilor publice electronice Cauza 2: Lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice Cauza 3: Insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autoritățiilor publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice Cauza 4: Lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficace pentru susținerea serviciilor publice electronice
MĂSURI M1 (S) Stabilirea și operaționalizarea punctului nodal (hub-ului) guvernamental de interoperabilitate la nivelul administrației publice.
M2 (S) Crearea catalogului național al serviciilor publice și, coroborat, identificarea completă a registrelor de date necesare viitoarelor servicii publice electronice.
M3 (S) Stabilirea și operaționalizarea managementului identității și accesului – platforma PSCID și cartea electronică de identitate.
M4 (S) Introducerea pe scară largă a semnăturii electronice calificate pentru angajații relevanți ai administrației publice.
M5 (C) Consolidarea P.C.U.e.
M6 (C) Dezvoltarea Cloud-ului Guvernamental și, prin asociere, a cadrului național de oferire a serviciilor de tip PaaS și SaaS.
M7 (S) Continuarea dezvoltării sistemelor informatice necesare pentru serviciile publice electronice asociate evenimentelor de viață tratate în SNADR 2020 și procedurilor administrative stabilite prin Regulamentul (UE) 2018/1724.
M8 (S) Dezvoltarea sistemelor informatice critice precum și a altor sisteme informatice asociate unor domenii sau sectoare cheie de intervenție publică.
M9 (C) Dezvoltarea unor proiecte non-sectoriale care să sprijine la nivel orizontal dezvoltarea e-guvernării (proiecte de big data, inteligență artificială, blockchain, high performance computing, quantum computing).
M10 (C) Cuantificarea necesarului de specialiști IT la nivelul administrației publice și pregătirea unui plan național de dezvoltare a competențelor acestora.
M11 (S) Crearea unui corp al specialiștilor în e-guvernare responsabili de transpunerea politicii publice în domeniul e-guvernării la nivelul instituțiilor și autorităților publice de care aparțin.
M12 (C) Creșterea gradului de competențe digitale ale angajaților administrației publice prin implementarea proiectelor de dezvoltare a serviciilor publice electronice.
M13 (S) Consolidarea/ajustarea prevederilor legislației cadru în domeniul e-guvernării.
M14 (C) Consolidarea/ajustarea prevederilor în domeniul e-guvernării în legislația sectorială a serviciilor publice.
OBIECTIV GENERAL Creșterea numărului și a calității serviciilor publice electronice din România.
OBIECTIVE SPECIFICE Obiectiv specific 1 (OS1): Dezvoltarea serviciilor publice electronice aferente evenimentelor de viață care se adresează cetățenilor și mediului de afaceri până la finalul anului 2030 la gradul minim 4 de sofisticare digitală (după caz). Obiectiv specific 2 (OS2):Întărirea capacității instituțiilor și autorităților publice de a funcționa în mediu digital avansat și de a furniza servicii publice electronice mature până la finalul anului 2030. Obiectiv specific 3 (OS3):Consolidarea competențelor digitale generale ale angajaților administrației publice și creșterea nivelurilor de motivare și specializare a personalului IT din cadrul acesteia, continuu, după caz, până la finalul anului 2030.
OPȚIUNI DE SOLUȚIONARE Opțiunea 1: Adoptarea și implementarea pachetului complet de măsuri: M1(S), M2(S), M3(S), M4(S), M5(C), M6(C), M7(S), M8(S), M9(C), M10(C), M11(S), M12(C), M13(S), M14(C). Opțiunea 2: Adoptarea și implementarea măsurilor considerate strategice: M1(S), M2(S), M3(S), M4(S), M7(S), M8(S), M11(S), M13(S). Opțiunea 3: Menținerea status quo-ului conform căruia serviciile publice electronice continuă să se dezvolte ad hoc.
IMPACT Impactul macroeconomic și asupra mediului de afaceri Impactul social Impactul asupra mediului înconjurător Impactul bugetar/financiar
  • Creșterea productivității în administrația publică și în sectorul privat
  • Crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru investiții străine
  • Reducerea costurilor de funcționare a administrației publice și a mediului de afaceri
  • Creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor
  • Înființarea de noi companii
  • Dezvoltarea pieței financiare și a celei de comerț electronic
  • Creșterea gradului de alfabetizare digitală a populației
  • Creșterea încrederii și a gradului de satisfacție al populației față de modul de prestare a serviciilor publice
  • Creșterea gradului de incluziune socială
  • Reducerea necesarului de hârtie pentru derularea procedurilor administrative aferente serviciilor publice
  • Reducerea spațiilor de arhivare a dosarelor solicitărilor legate de serviciile publice
  • Raționalizarea consumului resurselor de energie electrică și termică
  • Reducerea amprentei de carbon a instalațiilor IT prin utilizarea echipamentelor de cloud guvernamental
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: CO2 (dioxid de carbon), CFC (clorofluorocarburi) și HCFC(hidroclorofluorocarburi)
  • Reducerea costurilor administrative
  • Creșterea PB

Documente atașate